Datorită legăturilor de afaceri de la începutul carierei sale în București și a angajării lui în diferite ocazii atât de membrii familiei Știrbey, cât și de cei ai familiei Bibescu-Basarab Brâncoveanu, arhitectul elvețian Louis Blanc (1860-1903) este unul dintre numele de care se leagă și proiectele spitalelor de la Așezămintele Brâncovenești. Chiar el amintește de proiectul de contract - și atașează ciorna în limba franceză - elaborat împreună cu prințul Alexandru B. Știrbey (epitrop după moartea colonelului Nicolae Bibescu (1808-1888)) pentru Epitropia Așezămintelor Brâncovenești înainte de trecerea sa în neființă (1895), fără a preciza însă o dată exactă.
El viza terenul de pe Cheiul Dâmboviței în vederea construirii Facultății de Medicină de către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar Epitropia putea folosi o parte din teren pentru ridicarea unui spital cu 450 de paturi. Spitalul trebuia să servească drept clinică în care să practice și studenții chirurgi. O parte din cheltuieli ar fi trebuit să fie suportate de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar Epitropia se obliga să facă rost de 3 milioane de lei pe care să îi ramburseze Ministerului în tranșe de-a lungul a 15 ani. Proiectul nu s-a materializat, cu siguranță din cauza întârzierilor și restricțiilor financiare ale Ministerului. (A.N.R., fond M.C.I.P., dosar 690/1893, f. 32)
Așezămintele Brâncovenești îl angajează pe arhitectul Louis Blanc în 8/20 aprilie 1899 pentru refacerea Spitalului Brâncovenesc: realizarea planurilor, a devizelor și antemăsurătorilor, a caietului de sarcini, supravegherea lucrărilor și a antreprenorilor, pentru care ar fi trebuit să primească o tantiemă de 5 ½ % din valoarea lucrărilor.
În 30 iulie arhitectul înmâna trei schițe de plan, iar în septembrie primea deja avansul de 6000 lei pentru realizarea planurilor. Se lansează apoi anunțul pentru antreprenorii care ar fi trebuit să transmită ofertele lor pentru încălzire, ventilație, canalizare, iluminare, spălătorie până în 15 octombrie 1899.
Programul elaborat în aprilie 1899 sub coordonarea Directorului Eforiei, C. Perticari cuprindea următoarele construcții și era contrasemnat de Ministrul Take Ionescu:
Primul Pavilion, pentru Medicina internă
Primul serviciu – 55 paturi, din care 35 pentru bărbați și
20 pentru femei
3 Săli pentru câte 10 paturi bărbați
1 Sală pentru câte 3 paturi de izolare
2 Săli pentru 1 pat bărbați
2 Săli pentru câte 8 paturi femei
1 Sală pentru câte 2 paturi femei (izolare)
2 Săli pentru câte 1 pat femei
2 W.C. (bărbați și femei)
1 Cabinet pentru doctori
1 Cameră pentru supraveghetoare sau surori de caritate
2 Saloane loggia (bărbați-femei)
1 Cameră pentru rufe curate
Tisaneria
2 Băi (bărbați-femei)
W.C.
Al 2-lea Serviciu - 55 paturi, din care 35 pentru bărbați și
20 pentru femei
Distribuția și numărul sălilor și a camerelor, întocmai ca
la primul Serviciu
Al 3-lea Serviciu comun pentru ambele Servicii medicale
1 Cameră pentru portar
Serviciu complet de baie și hidroterapie
W.C.
Alte pavilioane și dependințe
Dimitrie B. Știrbey (1841-1913), epitropul Așezămintelor Brâncovenești. Ele nu se mai găsesc la dosar, din păcate.
Următoarele informații apar abia peste trei ani, când în 25 iunie 1902 arhitectul transmite desenele și
cele 8 caiete. În data de 1/14 octombrie 1902 arhitectul primește o scrisoare de nemulțumire din partea Directorului dr. C. I. Istrati (1850-1918), iar în 12/25 octombrie epitropii Dimitrie B. Știrbey și Emanoil Băleanu (1854-1912) resping devizele arhitectului Blanc, din cauza sumelor exagerate propuse de acesta. (A.N.R., fond Așezămintele Brâncovenești, dosar 48/1899)
În 12 noiembrie 1902 arh. Louis Blanc, cu domiciliul în str. Mercur nr. 12, deschide acțiunea în justiție pentru recuperarea onorariului stabilit în contract, evaluat la 183264 lei. Primul termen a fost stabilit la 16 decembrie. Arhitectul se stinge din viață în aprilie 1903, iar după moartea lui, văduva Irina Blanc va ajunge la o înțelegere cu Epitropia Așezămintelor Brâncovenești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu