duminică, 4 octombrie 2015

Epitropia




Băneasa Safta Brâncoveanu a dispus în testamentul ei ctitoricesc din octombrie 1835 tratarea de boli cronice atât a bărbaților cât și a femeilor, aducerea unor doctori învățați și pricepuți și cumpărarea celor mai bune instrumente.

Safta hotărăște constituirea unei epitropii civile, formată din doi reprezentanți, pentru administrarea Bisericii Domnița Bălașa și a Spitalului Brâncovenesc, unind astfel cele două instituții sub „Așezămintele Brâncovenești”.

Efori ai Spitalului îi desemna pe Mitropolitul Țării Românești și pe descendenții (indirecți) ai neamului. Astfel vor ajunge să fie desemnați epitropi reprezentanți de seamă din familiile Știrbey, Bibescu, Văcărescu, Băleanu, Basarab Brâncoveanu, Mavrocordat.

Safta stipulează expres ca nimeni – mai ales reprezentații statului - să nu se amestece în administrarea Așezămintelor, să existe o separare între administrarea Bisericii și a Spitalului, un control al cheltuielilor și să se gestioneze profitabil averea și arenzile moșiilor cu care le înzestrează.

Dincolo de istoria propriu-zisă a comanditarilor și a clădirilor care au format Așezămintele Brâncovenești, răzbate un model juridic și financiar atât de bine conceput, încât a permis independența instituției filantropice mai bine de 150 de ani. Așezămintele au fost înzestrate cu nenumărate moșii, veniturile acestora asigurând salariile personalului sanitar, achiziția ultimelor descoperiri tehnice și accesul gratuit al pacienților. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, s-au construit dispensare în micile localități de pe moșii, ajutând populația locală din mai multe zone ale țării.

Amintim numai câteva dintre proprietățile din țară: Măceșul sârbesc și românesc (Dolj), Cervenia (Teleorman), Sângiova (Dolj), Bădești (Muscel), Belciugul (Ilfov), Crovul (Dâmbovița), Fundeni (Prahova), Gurbănești (Ilfov), Mătăsaru (Dâmbovița), Necșești (Teleorman), Moara Banului (Ilfov), Răsturnați (fostul jud. Saac/Buzău), Râioși, Brăniștea Săvești (Dâmbovița), Stoenești (fostul jud. Romanați), Dăbuleni (fostul jud. Romanați), Cula Ciurmenicul (Ilfov), Sărățeni (Ialomița).

Bisericile, mănăstirile și schiturile brâncovenești (Brâncoveni, Viforâta, Hurezi, Polovragi, Dintr-un lemn, Surpatele, Mamul) cu proprietățile lor, suferă în 1860-1865 o lovitură grea din partea statului, averea lor fiind secularizată și prințul Grigore Bibescu Brâncoveanu (1827-1886) fiind obligat să predea actele de proprietate și să cedeze administrarea școlilor și externatelor înființate de el – 5 școli de fete în București și mai multe în țară. În perioada 1860-1861 acesta instituie burse pentru trimiterea tinerilor la studii în străinătate. Instanța decide ulterior independența Așezămintelor Brâncovenești fondate de Safta în 1835.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu