Grigore și Safta Brâncoveanu

În urma tragicei execuții care a avut loc în 15 august 1714 la Constantinopol, a supraviețuit un băiat, Constantin III Brâncoveanu (1707-1762), fiul lui Constantin II Brâncoveanu (?-1714) și al Ilincăi Balș. Acest nepot al văduvei Maria Brâncoveanu va moșteni cea mai mare parte a averii păstrate sau salvate de aceasta. La rândul lui, Constantin III va avea doi fii, pe Nicolae (?-1804), fără urmași, și pe Emanoil (1748-1811). Din căsătoria lui Emanoil cu Zoe Sturdza, s-au născut trei copii, Grigore Brâncoveanu (1770-1832), ultimul urmaș direct și două fiice, Maria și Elena.

Grigore Brâncoveanu, erudit de seamă, mare ban al Țării Românești și prinț al Sfântului Imperiu, continuă politica culturală și inițiativele filantropice ale înaintașilor săi. În 1831 Biserica Domnița Bălașa este rectitorită de Banul Grigore Brâncoveanu, după ce fusese puternic avariată de cutremur. Pentru că evenimentele politice nu îi permit punerea în aplicare a tuturor proiectelor sale, rolul principal al îndeplinirii dorințelor sale îi va reveni soției sale, Safta Balș (1776-1857).

Potrivit studiului elaborat de Iolanda Țighiliu, patrimoniul brâncovenesc cuprindea la începutul secolului al XVIII-lea aproximativ 179 proprietăți, dintre care 171 în Țara Românească. În primele decenii ale secolului al XIX-lea o parte dintre acestea vor trece din patrimoniul marelui ban Grigore Brâncoveanu, ca zestre, nepoatelor Elisabeta Cantacuzino-Pașcanu (Doamna Știrbey), Zoei Cantacuzino-Pașcanu (căsătorită Ghica) și Zoei Mavrocordat (Doamna Bibescu).

Restul averii a fost lăsat, prin testament, soției sale, Safta Brâncoveanu, care a așteptat un cadru politic și juridic potrivit, instituit de primul domnitor pământean, Alexandru Ghica (1834-1842). Decizia ei trebuie înțeleasă în contextul înființării în 1832 a „Eforiei Spitalelor Civile” care administra Spitalele Colțea, Pantelimon și Filantropia și de care a dorit să se delimiteze, asigurând independența administrării și finanțării propriului ei edificiu spitalicesc și filantropic.