Conferință, Casa Mincu, 20 octombrie, ora 19:00

Marți, 20 octombrie, are loc cea de-a doua conferință din cadrul proiectului dedicat Așezămintelor Brâncovenești și Parcelării din Calea Șerban Vodă.

Prezentarea infatiseaza câteva date esențiale legate de istoria construirii Parcelării Șerban Vodă, realizată la începutul secolului trecut. La acest proiect au contribuit două instituții publice importante, astăzi dispărute din societatea bucureșteană: Așezămintele Brâncoveneşti şi Societatea Comunală pentru Locuinţe Eftine. Veţi descoperi în această istorie cauzele care au condus la construirea acestor imobile şi informații legate de primii beneficiari ai locuinţelor, mutați încă din 1913 în noul cartier.

Andrei-Răzvan Voinea este doctorand al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti – Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii. Recent a coordonat proiectul „Istoria parcelărilor de locuințe-tip din București” al Asociației pentru Tranziție Urbană. Acest proiect, realizat cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, „Parcelări istorice și comunități de vecinătate”, constă în realizarea de pliante informative pentru locuitorii cartierelor Grant-Belvedere, Viilor și Șerban-Vodă, aceste trei parcelări fiind clasate pe Lista Monumentelor Istorice. Pliantele sunt distribuite gratuit fiecărei familii din cartier și conțin informații semnificative pentru istoria și identitatea parcelării (planul de parcelare, fotografii aeriene, imagini de epocă, date despre comanditar, proiectant și executanți), dar și aspecte juridice legate de clasarea parcelărilor pe Lista Monumentelor Istorice.

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/2015/09/comunicat-depresa-asociatiapentru.html

Conferința, 14 octombrie, Curtea Veche, ora 19:00

Design: Ștefan Csampai, M.M.B.

Astăzi marcăm 180 de ani de la testamentul ctitoricesc al Bănesei Safta Brâncoveanu, redactat în 14 octombrie 1835 și întărit de Domnitorul Alexandru Ghica și Mitropolitul Neofit, prin care înființa Spitalul Brâncovenesc și îl unea, sub o singură epitropie, cu Biserica Domnița Bălașa, azilul și școala ei, astfel luând ființă Așezămintele Brâncovenești.

Cu această ocazie organizăm o primă conferință dedicată modelului ctitoricesc al Așezămintelor Brâncovenești, la Curtea Veche, de la ora 19:00.

Prezintă Oana Marinache - istoric de artă licenţiat al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi doctorand în cadrul aceleiaşi universităţi și într-un program P.O.S.D.R.U. R.E.A.D. al Academiei Române. Lucrarea monografică de debut, „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti” (Editura ACS), a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a scris „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României” (co-autor Cristian Gache, Editura Istoria Artei), precum și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS). În 3 aprilie 2015 a lansat la Palatul Suțu albumul „Arhiva de arhitectură 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe”, al cărei co-editor este, alături de Cristian Gache, lucrare care cuprinde și o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vodă (Editura Istoria Artei). Ultima aparitie editoriala este "Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor", o lucrare semnata de istoricii de artă drd. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun, fiind al doilea volum din colecția „Arhitecți de neuitat” și apare într-o concepție grafică a lui Cristian Gache.

Mulțumim Muzeului Municipiului București și Muzeului Curții Vechi pentru sprijinul acordat.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Fotografii

Azilul și statuia Domnița Bălașa

Cezar Petre Buiumaci

http://orasulluibucur.blogspot.ro/

Între 1870-1876 se ridică un nou local pentru Azilul de femei și un nou sediu pentru școala primară Domnița Bălașa (1871, desființată în 1898) în Calea Rahovei nr. 3. Așa cum a reieșit din arhiva Așezămintelor Brâncovenești, arhitectul Carol Benisch a proiectat și Azilul, morga și încăperile preoților, precum și două bazine-fântâni din curte.

Un prim monument în amintirea primei ctitore a Așezămintelor, Bălașa Brâncoveanu, a fost ridicat în curtea Azilului, fiind proiectat de Karl Storck (1826-1887), dar realizat în 1881 de Carol Storck (1854-1926) și Carol Teutsch.

Vechea biserică neogotică și Azilul D.Bălașa

Perioada 1856 - 1880

În perioada 1856-1859, Grigore Basarab Brâncoveanu (1827-1886), fiul fostului domnitor Gheorghe D. Bibescu și moștenitorul lui Grigore și al Saftei Brâncoveanu, înființează un sistem educațional, de școli cu externate în orașele principale ale țării. Tot el este cel care face o vizită la toate mănăstirile și moșiile brâncovenești, strânge documentele de valoare și le depune la epitropia din București, se ocupă de angajarea unor arendași și de buna administrare a patrimoniului funciar.

Planul cadastral din 1852

1871

Bisericile, mănăstirile și schiturile brâncovenești (Brâncoveni, Viforâta, Hurezi, Polovragi,
Dintr-un lemn, Surpatele, Mamul) cu proprietățile lor, suferă în 1860-1865 o lovitură grea din partea statului, averea lor fiind secularizată și prințul Grigore Bibescu Brâncoveanu  fiind obligat să predea actele de proprietate și să cedeze administrarea școlilor și externatelor înființate de el – 5 școli de fete în București și mai multe în țară. În perioada 1860-1861 acesta instituie burse pentru trimiterea tinerilor la studii în străinătate. Instanța decide ulterior doar independența Așezămintelor Brâncovenești fondate de Safta Brâncoveanu în 1835.

În 1864 se înființează un nou corp spitalicesc, cel al consultațiilor gratuite, dar Așezăminele se luptă din greu cu oficialitățile pentru a-și păstra patrimoniul funciar și autonomia financiară.

Cel de-al doilea și treilea spital

Iosef Hartl realizează în 1842 a II-a aripă-secția medicală a Spitalului Brâncovenesc. Între 1855 - 1859 se adaugă cea de-a III-a aripă - secția de chirurgie, farmacia, de către arhitectul Julius Freywald. Inginerul Robert Ruebenbauer face o baie cu abur și duș în 1858.

Planul inițial, semnat de Hartl, găsit în A.N.R., fond Vornicia din Lăuntru

Fațada realizată cu unele elemente decorative neogotice la ancadramentul ferestrelor de la etaj

Cele două corpuri ale Spitalului

Cel de-al treilea spital
Fotografii de epocă (1856?) puse la dispoziție de dl. Emanuel Bădescu

Brosura tiparita „Așezămintele Brâncovenești”

În cadrul proiectului cultural, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Asociația - Editura Istoria Artei a publicat o broșură de 12 pagini, format A5, color, în 500 exemplare. Autoarea cercetării și a textelor este istoric de artă drd. Oana Marinache, fotografiile de epocă reproduse fac parte din colecțiile lui Cezar Petre Buiumaci, Cristi Dumitru și Emanuel Bădescu, iar conceptul grafic îi apaține lui Cristian Gache.

Broșura prezintă cele mai importante momente istorice din existența Așezămintelor Brâncovenești, fiind folosită ca instrument de lucru la atelierele cu elevi în școlile bucureștene și distribuită gratuit participanților la evenimentele din cadrul proiectului.

Biserica neogotică

Safta Brâncoveanu reface și Biserica Domniței Bălașa în 1838-1842; judecând după stilul neogotic al acesteia, putem presupune că a fost tot o lucrare a lui Josef Hartl.

Biserica a fost pictată de Nicolae Polcovnic. Căzută în ruină în perioada 1870-1880, ea a fost demolată în 1881, când au început lucrările la construcția actuală.